Strategia economică a lui Trump: Tarife și impact global

Niște scurte idei din articolul lui Yanis Varoufakis:

Obsesia lui Trump pe tarife face parte dintr-un plan economic global care este solid — deși inerent riscant. Băncile centrale străine nu permit dolarului să se ajusteze în jos la nivelul „corect” — la care exporturile SUA se redresează, iar importurile sunt restrânse. Centrală pentru această nouă ordine globală ar fi un dolar mai ieftin care să rămână moneda de rezervă a lumii.

El știe că piețele nu vor realiza acest lucru de la sine. Doar băncile centrale străine pot face asta pentru el. Dar pentru a fi de acord să facă acest lucru, ele trebuie mai întâi să fie forțate să acționeze. Și aici intervin tarifele lui. […] Utilitatea lor provine din capacitatea de a șoca băncile centrale străine să reducă ratele dobânzilor interne. În consecință, euro, yenul și renminbi-ul se vor înmuia în raport cu dolarul. Acest lucru va anula creșterile de preț ale bunurilor importate în SUA și va lăsa prețurile plătite de consumatorii americani neafectate. Țările vizate de tarife vor plăti, de fapt, pentru tarifele lui Trump.

Dar tarifele sunt doar prima fază a planului său măreț. […] Atunci intră în joc a doua fază a planului lui Trump: marea negociere.

Trump disprețuiește întâlnirile multilaterale și negocierile aglomerate. El este un om al discuțiilor unu-la-unu. Lumea sa ideală este un model de tip „hub and spoke”, ca o roată de bicicletă, în care niciuna dintre spițe nu contează prea mult pentru funcționarea roții.

De la țările asiatice care acum acumulează cei mai mulți dolari, el va cere să vândă o parte din activele lor pe termen scurt în dolari în schimbul propriei lor monede (care astfel se apreciază).

De la o zonă euro relativ săracă în dolari, măcinată de diviziuni interne care îi sporesc puterea de negociere, Trump ar putea cere trei lucruri:

  • să accepte să își schimbe obligațiunile pe termen lung cu unele pe termen ultra-lung sau posibil chiar perpetue;
  • să permită migrarea producției germane în America;
  • să cumpere mult mai multe arme fabricate în SUA.

Când un guvern străin cedează cererilor sale, el va fi obținut o nouă victorie. Iar când un guvern recalcitrant rezistă, tarifele rămân în vigoare, generând Trezoreriei sale un flux constant de dolari pe care îi poate folosi cum consideră de cuviință (deoarece Congresul controlează doar veniturile din impozite). Odată ce această a doua fază a planului său este completă, lumea va fi fost împărțită în două tabere: o tabără protejată de securitatea americană cu prețul unei monede apreciate, pierderea capacităților de producție și achiziții forțate de exporturi americane, inclusiv arme. Cealaltă tabără va fi probabil mai apropiată strategic de China și Rusia, dar tot conectată la SUA prin comerț redus, care oferă totuși SUA venituri regulate din tarife.

Donald Trump’s economic masterplan. He is plotting an anti-Nixon shock

Versiunea in română.

Cum sa supraviețuiești vieții online

Pentru un narcisist sociopat, atenția este oxigen. Și nu există nicio diferență între atenția bună și cea rea. Trăiesc pentru reacția ta și vor deveni din ce în ce mai impredictibili pentru a menține această atenție. De fiecare dată când reacționezi, ei știu că merge. Scopul lor este să fie pe scenă. Cerința lor este ca tu să fii publicul lor.(…)

Singura modalitate de a-i înfrânge pe un narcisist sociopat este să-i înfometezi. Protejează-te de prostiile lor, evident, dar îndepărtează-te de ele. Lasă-i să aibă scena lor, dar refuză să fii publicul lor.(…)

Îți sugerez să-ți îngropi capul în nisip? Nici pe departe. Îți spun să-ți moderezi expunerea la prostii. Redistribuirea ta sau comentariul tău nu va salva democrația. Comentariul tău aprins despre audierea cuiva, cel mult, îți va speria prietenii.

How to survive being online

versiunea in Română

Gambling 2023 in Romania

Rezumat privind jocurile de noroc online în România în 2023:

  • 84 de milioane de tranzacții online cu cardul
  • Valoare totală: 12,5 miliarde de lei
  • 2,5% din totalul plăților românilor în 2023
  • Creștere a cheltuielilor de la an la an: 16%
  • Trend de creștere: 15% anual, posibilă dublare în 5 ani
  • Exclude agențiile fizice, Loteria Romana și alte metode de plată

Sursa

Adobe Subscriptions

Modul in care Adobe a reusit sa migreze business-ul de la unul bazat pe vanzare de licente la un business bazat pe subscriptii/abonamente este absolut impresionant.

In 2013, compania a lansat primul sau produs subscription based, Creative Cloud, care a oferit utilizatorilor acces la o gama completa de produse Adobe pentru o taxa lunara sau anuala.

In urma acestei decizii, Adobe a inregistrat o crestere semnificativa a veniturilor si a profitului. In 2023, veniturile companiei au ajuns la 18,8 miliarde de dolari, in crestere cu 17% fata de anul precedent. Profitul net a fost de 6,7 miliarde de dolari, in crestere cu 15%.

Schimbarea la fata a lui Apple

Cu tot respectul pentru produsele, in general, de mare calitate produse/comercializate de Apple. N-am fost insa un mare fan insa nici in perioada de “glorie”, cu atat mai putin acum, nu fac parte din grupul de foloweri “no-matter-what” ai lui Jobs.

Jos palaria pentru viziune strategica a lui Steve, jos doua palarii pentru marketingul pus in practica de Apple. Plecata de jos, ca o companie de nisa, care vine din urma si care se adreseaza unei piete “elitiste”, strategia si imaginea respectiva nu prea se mai aplica intocmai in momentul in care devii “mainstream”. In momentul cand cotele de piata sar de 50% utilizatorii tai nu mai sunt toti fanboys razvratiti impotriva personajului rau (fie el Microsoft, Google sau Adobe). Nu mai sunt nici doar cei care isi permit sa plateasca aproape dublu un produs, doar pentru ca are logoul tau inscriptionat pe el si vor tocmai sa se “desprinda” din multime in felul asta.

Am dat peste un articol excelent pe tema asta pe “Today in Tech: The Working Guy” intitulat sugestiv: When did Apple became uncool?

Citez, fara traducere:

It’s hard to determine exactly when and where Apple lost its groove. Was it when the company brought the hammer down on iPhone tinkerers, “bricking” jailbroken iPhones? Was it when the company began threatening to delete applications from the app store because it didn’t like how they were developed? Or when it asked the cops to raid the house of a blogger who wrote about an unreleased product? Or when a Pulitzer Prize winner’s cartoon was banned from the app store? Or when Apple’s “no nipples on your iPhone” policy led an edgy fashion magazine to dub its censored iPad version the “Iran Edition?”

Nu raman multe de spus…

Isteria iPad – versiunea Ziarul Financiar

O sa incerc sa ma abtin, cel putin deocamdata, la comentarii legate de nou lansatul iPad. Sper sa le fac la un moment potrivit. Nu vreau sa intru in valul de-a dreptul isteric care s-a creat in jurul lansarii, dar nici nu pot sa ma abtin de la a remarca sperantele pe care “old media” si le pune in noul device. Fie ca il vad ca pe un subiect ce trebuie stors si folosit pana la ultima picatura, fie ca vad in acest gadget o barca de salvare pentru viitorul tot mai gri al presei “traditionale”, media s-a intrecut pe sine in aprecieri, comentarii, informatii etc.

Nici, respectabilul de altfel, Ziarul Financiar nu a a facut exceptie. Nehotarati asupra numarului de unitati vandute in prima zi au avut varianta (optimista) de backup a stirii:

Ulterior, cele doua linkuri au fost indreptate spre stirea “corecta”.

Fotbal. Respect.

Pentru ca vorbeam de branding sportiv de calitate si pentru ca fie la televizor, fie in ziar, fie la stadion, avem parte de indolenta si nesimtire, incepand de la marii conducatori de cluburi fotbalistice din Romania, de la psedo-suporteri ultrasi de ocazie si jucatori care dupa o jumatate de sezon se simt Beckham i sau Maradoni si se incurajeaza singuri in oglinda numarandu-si milioanele pe care o sa le incaseze cand o sa se faca mari, am dat, din intamplare de o stire care mi-a adus aminte de ce in Anglia fotbalul e fotbal si suporterii sunt suporteri.

Dupa infrangerea dureroasa, cea mai grava din istoria de 31 de ani a clubului Wigan Athletics cu 9-1 in fata celor de la Totenham, jucatorii infranti, rusinati de prestatia avuta, au anuntat ca vor plati deplasarea suporterilor ce i-au insotit la Londra in deplasare.

“We feel that as a group of players we badly let down our supporters yesterday, and this is a gesture we have to make and pay them back for their tremendous loyalty.

“There is not a lot else to say, just that as a group of professionals we were embarrassed by the way we performed, we feel it was below our standards and this is something we feel we owe to the fans.

a fost declaratia capitanului Melchiot.

Si nu e vorba de bani aici. Ci doar de respect. Reciproc.

sursa